Gentlemanul...

Google a răsfoit 3.390.000 de pagini care amintesc numele lui Dumnezeu, (în limba română), faţă de 3.750.000 care îl pomenesc pe Băsescu. Ciudată încercare. Bun răspuns. Băsescu este mai discutat decât Creatorul. Suntem creştini, ţinem la asta şi chiar vrem să promovăm imaginea noastră de oameni spirituali, vezi fabulospirit. Nu am nimic cu ideea în sine, dar întrebarea din spate e: Suntem chiar aşa cum pretindem? Suntem spirituali? Ne cunoaştem valorile, credem în ele şi vrem să fim asociaţi cu ideea asta? Ne-ar plăcea ca oamenii să ne numească credincioşi? Ţie, cititorule, ţi-ar plăcea să fii cunoscut în anturaj drept Ionel spiritualul? Sau George religiosul? Sau Cristi ăla care crede în Dumnezeu? Dacă prietena ta a absolvit Filosofia sau Literele şi îţi vorbeşte despre principiile ei ateiste, îi vei spune ceea ce crezi cu adevărat, în ciuda faptului că s-ar putea să fie ultima ieşire împreună... sau eşti gata să îi dai dreptate, dând din cap împăciuitor?

2007. An extraordinar. Am intrat în Uniune, putem merge cu buletinul în Franţa, în Anglia, în Spania, în Portugalia sau în Italia. Curse low-cost, mall-uri chiar şi în oraşele mai mici, mai puţini ani de facultate, joburi mai multe, bani mai valoroşi, tehnică mai sofisticată, blog-uri şi forumuri, podcast şi, myspace, albume virtuale în câteva secunde, telefoane cu TV şi funcţie de beţişor de ureche, fierbător cu ceaiul în el, boxe cu masaj, creier mai odihnit, piele mai fină, vorbe mai scumpe, vise mai uşoare, nopţi mai scurte, zâmbete mai lungi. Ne grăbim, de parcă ne ajung din urmă strămoşii. Devenim din ce în ce mai stăpâni, mai deştepţi, mai pe picioarele noastre. În lumea noastră grăbită nu-Şi are loc Dumnezeu. El e prea calm, prea atotştiutor, prea plictisit. Noi vrem adrenalină; vrem viteză şi necunoscut. Dumnezeu n-a mai ieşit la suprafaţă de ceva vreme, aşa că poate fi uitat şi învelit cu ignoranţă, să nu-I fie frig şi să tremure gălăgios, deranjând epoca asta ce îşi are sursa de energie în ea însăşi.
Dumnezeu însă nu e cum ni-L proiectează mintea noastră stângace. Dumnezeu, vorba lui Steinhardt (Vezi « Jurnalul fericirii »), e un gentleman. Un cavaler. Un boier. El nu va deranja cursa low sau middle cost, cu un zguduit nervos din aripi. Uneori o va face, dar de cele mai multe ori stă şi bate la uşă discret.

Stai puţin în linişte, întinde-te pe pat şi cugetă puţin la lucrurile astea! Fii sincer şi ascultă, în tăcere, acea bătaie uşoară la uşa inimii tale... Apoi deschide-ţi sufletul şi caută să refaci relaţia cea mai importantă din viaţa ta relaţia fără de care viaţa nu are, pur şi simplu, niciun sens.

Anca Dragota