luni, iunie 11, 2007

Este bun omul?


Ştiu, în adevăr, că nimic bun nu locuieşte în mine..." Romani 7.18

Când Albert Einstein a publicat „teoria relativităţii", acest eveniment a lovit lumea învăţaţilor ca o bombă. Concluzia practică a acestei teorii era că legile naturii din mecanica clasică aveau doar valabilitate „relativă", şi anume numai în condiţiile care se găsesc în mod normal în natură. Pen­tru domeniul molecular sau chiar şi pentru univers au valabilitate alte legi, afirma Einstein. Mulţi oameni de ştiinţă n-au vrut să accepte acest lucru, dar până la ur­mă au fost nevoiţi să recunoască argumentele clare ale lui Einstein şi să gândească altfel.
Constatarea Cuvântului lui Dumnezeu, că omul este rău de la naştere, pare de necrezut multora. Biblia ara­tă clar că omul este incapabil să corespundă cerinţelor drepte ale lui Dumnezeu. Dovada este istoria de mii de ani a omenirii. Potopul este punctul de plecare al aces­tor argumente. Dumnezeu a salvat pe Noe şi familia sa. Dar urmaşii lui s-au ridicat împotriva iui Dumnezeu zidind turnul din Babei. Dumnezeu a dat oamenilor o altă şansă. El a ales un popor, i-a făcut cunoscut prin lege cerinţele Sale şi i-a oferit o favoare deosebită. Rezultatul a fost la fel ca la păgâni: Israel a căzut în idolatrie.




Şi pe voi, care odinioară eraţi străini şi vrăjmaşi prin gândurile şi prin faptele voastre rele, El v-a împăcat acum." Coloseni1.21




„Dar când a venit împlinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub lege" (Galateni 4.4). Isus Hristos, „Fiul Omului", a venit pe acest pământ şi S-a supus de bunăvoie cerinţe­lor pe care nici un om nu Ie-a putut îndeplini. Deşi era Dumnezeu, a învăţat ascultarea, iar aceasta a însemnat pentru El suferinţă. Oamenii între care a trăit, s-au simţit condamnaţi prin viaţa Sa sfântă, închinată lui Dumnezeu, şi L-au urât. Ei au strigat: „Nu vrem ca omul acesta să împărătească peste noi" (Luca 19.14). Astfel, iudeii şi păgânii L-au pus pe cruce pe singurul Om drept de pe acest pământ.
Crucea de pe Golgota dovedeşte că omul este păcătos. Dar Dumnezeu a folosit tocmai moartea lui Hristos pen­tru a arăta că iubeşte păcătosul. Dumnezeu a ştiut dinainte că suntem pierduţi. Când oamenii din acel timp au strigat Celui răstignit: „Coboară-Te de pe cruce!", El ar fi putut să coboare de pe cruce. Dar El a vrut să ia asu­pra Sa judecata păcătoşilor, pentru ca duşmanii lui Dum­nezeu să poată fi salvaţi. Ceea ce L-a dus la cruce a fost dragostea. Jertfa lui Hristos este temelia prin care oa­menii îndepărtaţi de Dumnezeu, recunoscându-şi vina, pot fi împăcaţi cu El. - Nu însetează sufletul tău după această veste bună?

Niciun comentariu: