Despre Biserică

Când te apasă greutăţile, lumea te striveşte, Biserica îţi poartă poverile.

Când simţi că te prăbuşeşti, lumea trece tavalugul peste tine, Biserica te ia în braţe şi te aduce înaintea Domnului.

Când greşeşti, lumea râde de tine şi te dă la o parte, Biserica iartă şi nădăjduieşte în mai bine.

Când te simţi singur, lumea nu te bagă în seamă, cei din Biserică îţi deschid casele lor şi te tratează ca pe un frate.

Când nu poţi să ţi pasul şi rămâi în urmă, lumea te părăseşte, Biserica se apleacă cu înţelegere şi te ia de mână.

Când îţi pierzi calmul şi te biruiesc nervii, lumea îţi răspunde cu aceeaşi monedă, Biserica iubeşte cu înţelegere şi aşteaptă cu răbdare.

Când ţi se deschide calea spre succes, lumea te trage de picioare înapoi invidioasă, Biserica te încurajează şi îţi face galerie.

Când eşti handicapat, lumea te clasează ca incompetent şi te izolează, Biserica te înconjoară cu dragoste şi te consideră copil al lui Dumnezeu.

Când ai păţit-o şi te-ai ars, lumea spune că aşa îţi trebuie şi te pune înapoi în banca ta, Biseica se repede să îţi lege rănile.

Când eşti în lipsă, lumea te dispreţuieşte, Biserica împarte cu tine tot ce are.

Când te năpădesc problemele, lumea îţi dă o sumedenie de sfaturi, Biserica te ia de mână şi merge alături de tine.

Când ţi se oferă o şansă să ajungi într-o poziţie importantă, lumea te laudă pe faţă dar te dispreţuieşte pe ascuns, Biserica se bucură.

Cel mai mic gest făcut din dragoste e mult mai folositor Bisericii, decât toate lucrările la un loc.
Biserica nu este o societate de sfinţi perfecţi, ci de candidaţi la sfinţenia perfectă.

Ana Şuldac