vineri, octombrie 27, 2006

Descurajarea

Descurajarea se naste din nemultumirea fata de trecut, dezamagirea fata de prezent si de increderea in viitor. Ea aduna la un loc ingratitudinea fata de binecuvantarile de ieri, indiferenta fata de oportunitatile de astazi si nesiguranta fata de surprizele zilei de maine. Cine este imbolnavit de ea este orb la frumusetea din jur, surd la gemetele celor aflati in suferinta si fara grai langa cei care au nevoie de nadejde. Manifestarile ei cuprind lipsa de rabdare, imaturitatea in gandire si cartirea fata de Dumnezeu.
"Sufletul nostru incarunteste inaintea parului", a observat cineva. Descurajarea ne poate afecta la toate varstele. Cea mai comuna cauza a ei este pierderea temporara a perspectivei din viitor. Incredinteaza-ti viitorul in mana Domnului si te vei bucura iarasi de viata.
Uneori, Dumnezeu ne aseaza in intunerec ca sa vedem ca El este Lumina.
Dificultatile ne intaresc sufletul, tot asa cum munca ne intareste trupul.

Un comentariu:

Anonim spunea...

Descurajarea=deprimare, demoralizare, descumpanire(cf.DEX)
Textul din 1 Imparati 19:1-18, ne prezinta imaginea unui Ilie descurajat. Chiar crezi ca era vorba de ingratitudine si indiferenta? Ai fost vreodata cu adevarat descurajat? Ai simtit cum te cuprinde nelinistea, frica, "multumita" lui Satan?
Ce face D-ZEU cu un om descurajat? Citeste in text. Vine ca un susur bland, il hraneste, il adapa, il restaureaza, ii da o noua misiune.
Hai sa nu ne concentram doar pe anumite aspecte negative ale acestei stari sufletesti, ci sa dam solutiile lui D-ZEU pentru a iesi din ele, caci D-ZEU nu vrea caracterizari dure, ci un susur bland si linistit de reabilitare, restaurare a fiintei umane, pentru a o pune intr-o noua slujba.
E doar opinia mea. Adriana